duminică, 28 august 2016

Baile Herculane si minivacanta mea de Rusalii

          Ne-am decis tarziu ca ar fi cazul sa mergem intr-o minivacanta de Rusalii.
          Vroiam sa vizitam un loc nou din minunata noastra tara si ne-am gandit la Cazanele Dunarii. Vazusem pe net o gramada de imagini frumoase din aceasta zona si deja ma vedeam cum stau la plaja, la o pensiune pe malul Dunarii. Ne-am apucat deci sa cautam pensiunea perfecta. Vroiam una cu piscina, situata fix langa Dunare. Ne-am ales din intreaga lista vre-o 3 pensiuni care mai de care mai frumoasa si ne-am apucat sa sunam pentru rezervare. Surpriza,,,nu mai erau locuri libere. Am luat apoi la rand pensiune cu pensiune, toate ocupate...Pfff, am fost foarte dezamagita. Salvarea a venit insa cand am gasit pe booking.com libera o camera la un hotel din Baile Herculane: Hotel Diana, unde am platit pentru 3 nopti suma de 750 ron, cu mic dejun si acces la piscina. Mai jos aveti imaginea din balconul camerei de la etajul 10, unde am fost cazati.


        Ajunsi aici, in prima zi, dupa ce ne-am cazat am mers sa vizitam un pic statinea. Nu aveam prea multe asteptari: citisem de acasa ca totul este in paragina. Din pacate asta am constatat si noi. In centrul istoric toate cladirile frumoase erau parasite,,,ce pacat! Zona este superba, eram revoltata de ce nu investeste cineva in pastrarea lor, de ce nu putem vizita cladirile minunate pline de istorie?
       Numele statiunii, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus si al frumoasei Alcmena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale. Romanii au construit aici temple, băi, monumente si statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap si Hygieia. Atestarea documentară a statiunii datează din anii 153 d.C.
       Dupa 1852 statiunea se dezvolta rapid. In aceasta perioada se construiesc cele mai luxoase bai, restaurante, vile etc  Baile Herculane devenind una dintre cele mai luxoase si apreciate statiuni balneare ale Europei. In aceasta etapa se construiesc: Hotelurile Decebal ( Franz Iosef ) si Traian ( Carol, Rudolf ), cladirea Cazinoului, Baile Imperiale Austriece.
       In centru am gasit statuia lui Hercules si prin geamurile cladirilor parasite am putut vedea baile unde in trecut stramosii nostri petreceau. Mi-ar fi placut mult sa putem intra sa vizitam,,,poate o data si o data cineva se va ocupa de asta.

      Dupa o scurta plimbare, ne-am intors la hotel, unde ne-am bucurat de o seara la piscina. Mi-a placut mult hotelul: curat, camerele mari, cu balcon, peisajul frumos, personalul dragut, mancarea buna. Multe persoane veneau la tratament si aveau inclus in pachet si mancarea. Ceea ce mi-a placut a fost ca pentru aceste persoane era pus la dispozitie un alt restaurant, astfel incat, desi hotelul era plin nu am simtit nici un moment aglomeratia.
      A doua zi am vrut sa mergem la Cazanele Dunarii. Ce zona minunata! Peisajul este incredibil.


      Cazanele Dunarii sunt un important obiectiv turistic din Parcul Natural Portile de Fier si reprezinta un sector din Defileul Dunarii la trecerea fluviului printre Muntii Carpati.
      Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, incadrandu-se intre masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul Romaniei) si Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar doua cavitati: pesterile Gura Ponicovei si Veterani.
     Cazanele Mici se intind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind sunt pozitionate intre masivele Ciucarul Mic (Romania) si Mali Strbac (Serbia).
     In zona gasiti multe pensiuni superbe, locuri de unde puteti pleca fie cu barca, fie cu salupa pe Dunare. Am ales o barca cu motor, am platit 35 ron/persoana si pentru 3 ore ne-am rasfatat cu cele mai frumoase peisaje pe care le-am vazut in tara noastra.
Domnul care conducea barca era foarte haios si ne-a povestit tot felul de lucruri interesante oprind in principalele locuri pentru explicatii si poze. Tabula Traiana este o placa memorială ridicată de împăratul Traian în cinstea victoriei Imperiului Roman asupra regatului dac în urma celui de-al doilea razboi Daco-Roman(105-106). Tabula Traiana consemneaza începutul drumului suspendat al lui Traian pe teritoriul Daciei (40 km).

          Al doilea punct in care am oprit a fost la Chipul lui Decebal, o sculptura in stanca, de 55 m, cea mai inalta din Europa, care pur si simplu nu are cum sa nu te impresioneze.
          Locul realizării sculpturii este, în zona Cazanelor Mici (golful Mraconia), acolo unde adancimea Dunarii este cea mai mare: 120 de metri.
         Ochii sculpturii au o lungime de 4,3 metri, nasul o lungime de 7 metri si o latime de 4 m.
         Ideea construirii acestui basorelief i-a aparținut omului de afaceri român Iosif Constantin Dragan, a inceput in anul 1994, terminandu-se 10 ani mai tarziu, in 2004 si 12 persoane au muncit la realizarea lui.. Pentru modelarea stâncii s-a folosit peste o tona de dinamita. Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă inscriptia: „DECEBAL REX - DRAGAN FECIT” ("Regele Decebal - făcută de Drăgan").
 Putin mai sus se vede manastirea Mraconia, asezata intr-un peisaj superb. Cuvantul "mraconia" inseamna "loc ascuns" sau "apa intunecata".
Ne continuam drumul si parasim barca pentru scurt timp sa vizitam Pestera Veterani, numita asa dupa comandantul armatei austriece cantonate la Caransebes. Accesul se face numai de pe Dunare, unde deschiderea sa este usor vizibila. Exista amenajat un mic ponton de acostare la baza peretelui de acces, de la care se urca o scurta panta abrupta pana la intrarea in pestera. Pestera are 64 m si este in intregime fosila Are o galerie scurta de acces, o sala mare (de 28 m latime si 37 m lungime, inalta de pana la 20 m), luminata direct printr-o fereastra. In partea terminala a salii exista amenajata o fantana - "Fantana Turcului".La sfarsitul sec. al XVII-lea pestera a reprezentat  un punct de cantonare a 200 de ostenia austrieci.
Drumul a continuat la Pestera Ponicova, unde pentru scurt timp am intrat cu barca pentru a face poze.
Nu stiu cum au zburat orele. A fost o plimbare minunata. Intorsi la pensiune, am mers sa vizitam si manastirea si apoi am luat masa pe un ponton pentru a vedea inca o data imaginea Dunarii.

     A fost o zi minunata si suntem norocosi ca avem o asa tara frumoasa si asemenea peisaje!

Ziua 3 este dedicata pentru a vizita Cheile Nerei. 
Plecam dupa micul dejun spre Morile de apa Eftimie Murgu, un loc pe care va recomand sa nu-l ratati. Mi-a placut foarte mult casutele de la malul raului Rudărica, din localitate Rudaria, unde se macina si azi graunte. Spectacolul cascadelor îmbinat cu zgomotul roţilor de moară este fascinant.În trecut, existau 35 de mori, însă multe au fost luate de apă la inundaţiile din 1955. Au mai rămas 22, dar oamenii au avut grijă de ele, şi au construit tot felul de canale pe care e direcţionată apa către roţile morilor.






Plecam din acest loc minunat si ne indreptam catre cascada Bigar. Cascada e foarte usor de reperat, fiind situata chiar pe soseaua dintre Anina si Bozovici si este alimentata de un izvor ce curge in cursul de apa al raului Minis. Apa se scurge pe o stanca imensa in forma de ciuperca, imbracata in muschi verde. Avem o tara atat de frumoasa si ce pacat ca nu stim sa o promovam. Am ramas dezamagita ca nu am gasit nici macar un magazin in zona de unde sa pot sa achizitionez un magnet, sau o vedere, nu mai spun ca in intreaga zona nu am gasit un restaurant unde sa oprim sa mancam.

Am platit 5 ron sa vedem Izbucul Bigar si pestera, nu este mult de mers, cam 200 m, insa pana la pestera urci ajutandu-te de o sfoara prinsa de stanca. Pe un panou era precizat ca cei 5 ron se vor cheltui pentru amenajarea zonei. Doamne ajuta!
Ne continuam drumul spre Sasca Montana unde vrem sa vedem Cascada Vaioaga, Lacul Ochiul Beiului si Cascada Beusnita.
Este un colt de paradis si in ciuda drumului prost va recomand sa nu ratati aceasta zona. Noi am urcat cu masina pana la pastravarie, oprindu-ne mai intai pentru poze la Cascada Vaioaga. Este greu de descris in cuvinte frumusetea peisajului.

 De la pastravarie nu stiam daca sa ne aveturam catre Ochiul Beiului. Citisem ca este un drum de o ora jumatate pana la lac, apoi inca jumatate de ora pana la cascada. De la pastravarie se puteau lua biciclete, pentru a ajunge mai repede, dar nestiind cum este drumul am decis sa mergem pe jos, grabindu-ne un pic pentru ca ne era frica ca se va inopta in curand. Traseul este unul foarte usor, drumul fiind drept, pe malul raului, iar peisajul este incredibil. Cand am ajuns la Ochiul Beiului (dupa o ora si 20 de minute), am vazut cel mai frumos lac albastru-verzui. Lacul are o legenda foarte frumoasa si nu ingheata niciodata. Am fotografiat aceasta legenda pentru ca mi-a placut foarte mult.


Pana la Cascada Beusnita am mai facut 15 minute, un drum care la inceput ne-a cam speriat, pentru ca incepe abrupt, este doar o zona mica, deci nu va speriati. Cand am fost noi cascada avea un debit destul de mic, cred ca este foarte spectaculoasa atunci cand ploua mai mult.


Ne-am intors la pastravarie, locul unde am parcat masina incarcati de ceea ce vazusem. Aici gasiti, pentru cei interesati si un loc de campare. Am vazut multa lume care facea gratar langa corturi. Unii prajeau pestele proaspat luat de la pastravarie.

       Ziua a patra este ziua in care ne intoarcem acasa, dupa o vacanta minunata, dupa atatea zone superbe. Pe drum vizitam operele lui Brancusi din Targu Jiu si ne cumparam cateva obiectele de lut de la Horezu.
Parcam deci masina si ne indreptam in parcul din Targul Jiu. Ne sarutam sub Poarta Sarutului, stam un pic la Masa Tacerii si mergem apoi sa facem o poza si la Coloana infinitului.

       Creatile lui Brâncuşi au fost realizate între anii 1937-1938 ca un omagiu pentru eroii gorjeni care au căzut pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial.
     Masa Tăcerii a fost lucrată în piatră, calcar de Bampotoc, şi reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor.
      Poarta Sărutului reprezintă simbolic trecerea spre o altă viaţă.
      Coloana fără Sfârşit este simbolic, coloana a „sacrificiului infinit”, reprezentând o axă a lumii, menită să sprijine bolta cerului pentru veşnicie. Lucrarea este de-a dreptul impresionantă şi măsoară 29,33 metri inaltime.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu